But...

Don't forget .K. is the limit !

Parte din mine

Visele mele au fost construite in jurul tau .
Nici acum nu pot inca distinge visele pe care le aveam inainte de a te intalni de cele care le-am construit dupa ce ai aparut tu in viata mea. Iar asta parca mi-a costruit o celula in jur ,o celula construita de confuzie ,de panica ,din neincredere .
Cu timpul am incercat sa ies de acolo,sa "sparg" ziduri . Am reusit sa ma eliberez ,dar umbra zidurilor ,intunericul in care am stat atat timp inca imi atarna in urma ca o a doua umbra .
Uneori aerul proaspat, care acum il inlocuieste pe cel inabusit din celula, ma copleseste ,imi apasa pe piept si imi e greu sa respir ,iar atunci imi doresc din nou sa respir aerul din celula.
Ma uimesc adesea cum ar putea cineva sa fie coplesit de pace ,asa ca uneori coplesita fiind imi arat din nou ranile si incep sa le trezesc la viata . Aerul acela innabusit imi serveste ca aer ,un aer ce-mi serveste ca energizant si atunci in loc sa ma doara ,zambesc ,ma simt eliberata . Pentru ca durerea de atunci face parte din mine si ca o maniaca nu imi gasesc identitatea fara ea ,repet ,face parte din mine ,ma defineste ,ma defineste pentru ca m-a invatat multe ,m-a maturizat mult . Acum simt ca ea m-a conturat ,m-a conturat asa cum este conturata pe asfalt urma unui cadavru,a unui corp a carui spirit incarcat de multe suferinte ,si-a dorit sa se elibereze ,si-a dorit sa zboare ,uitand ca acel corp al lui nu are aripi ... Asa ma simt si eu...Dar nu ma va incanta vreodata ca ultimul lucru legat de mine pe lumea asta sa fie o urma pe asfalt la care sa se holbeze orice curios si care sa inventeze fel de fel ipoteze. Ar fi ingrozitor...
De fapt care din aceste lucruri nu este ingrozitor ?

De ce cearsafurile devin mai comode atunci cand ar trebui sa le schimbi ?

Pentru tine

Nu te obosi , stii cat de mult iubesc noaptea...